Conceput ca un spatiu de creatie si difuzare a artei contemporane, proiectul Fabrica de Pensule a fost initiat in 2009 de un grup de artisti, curatori si manageri culturali. In scurt timp, Fabrica de Pensule a devenit unul din principalele puncte de atractie de pe agenda culturala clujeana. Corina Bucea, managerul cultural al Fabricii ne spune mai multe despre acest proiect.

MADE: Cine a venit cu ideea proiectului Fabrica de Pensule si cum s-a materializat aceasta idee?

Corina Bucea: Ideea proiectului Fabrica de Pensule este o idee colectiva si spontana, care exista desigur in fanteziile si dorintele multor artisti si manageri culturali din Cluj inainte sa apara posibilitatea reala ca un astfel de proiect sa fie pus in practica. Spun ca este o idee colectiva pentru ca a inceput ca o initiativa comuna a mai multor galeristi, manageri culturali, artisti care la inceputul lui 2009 cautau spatiu pentru a-si desfasura activitatea, din diverse motive – fie nu aveau inca un spatiu constant sau nu isi permiteau unul, fie erau evacuati din spatiile pe care le folosisera inainte, etc. Pe la inceputul lui 2009, Galeria Sabot a fost prima care a „ochit” spatiul Fabricii de Pensule, unde incepusera deja tratative cu proprietarul pentru amenajarea unui spatiu de galerie. Pentru ca lumea artistica din Cluj nu e totusi atat de intinsa incat o astfel de veste sa nu circule, faptul ca ar exista un spatiu de fabrica disponibil de inchiriat a circulat repede, la fel si ideile si proiectele de a folosi acest spatiu. La inceput, eram doar o mana de oameni aprinsi de entuziasmul de a ne aduna laolalta si de a pune bazele unui proiect comun, de spatiu cultural independent, colectiv, intr-o cladire industriala. Grupul initial s-a largit incetul cu incetul, unii au plecat, altii noi s-au alaturat, am inceput sa lucram la o strategie si la un model de organizare, am inceput sa facem planuri de amenajare si sa gandim formule de organizare interna, toate lucrate si discutate la comun.

Materializarea acestei idei a insemnat cateva luni de munca impreuna la reamenajarea cladirii (facuta impreuna si cu proprietarul), dar mai ales la stabilirea unei forme de administrare si functionare, la conturarea unei misiuni comune, la definirea directiilor in care mergem si a ideilor in care credem. De la inceputul anului 2009 pana in octombrie 2009, cand a avut loc lansarea oficiala a Fabricii de Pensule, mare parte din aceste lucruri erau deja stabilite, desi multe dintre ele sunt inca intr-o continua schimbare.

MADE: Care sunt principalii membrii ai Fabricii de Pensule?

Corina Bucea: Membrii Fabricii de Pensule sunt artisti, galerii, organizatii culturale: 7 galerii de arta contemporana, 7 organizatii culturale (active in domeniul artelor vizuale, muzica, dans contemporan, teatru, new media, etc.), peste 30 de artisti care lucreaza in ateliere individuale sau colective. Dintre acestia, cei mai noi membrii s-au alaturat in februarie 2011, cand Fabrica de Pensule s-a extins in tot spatiul fostei fabrici de pensule, cu doua noi spatii de expozitii, un birou al unei organizatii culturale si 6 noi ateliere de artisti.

MADE: Care sunt sursele de finantare ale proiectului?

Corina Bucea: Fabrica de Pensule este finantata in principal prin resursele, energia si contributia financiara a membrilor, care acopera costurile administrative si operationale ale federatiei Fabrica de Pensule si ale cladirii.

Fabrica de Pensule a beneficiat de cateva finantari din surse publice sau private, pentru diverse programe concrete – ateliere pentru copii, programe de familiarizare a publicului cu arta si cultura contemporana, programe de promovare a patrimoniului industrial, etc. Printre finantatorii publici ai acestor programe se numara Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, Administratia Fondului Cultural National, Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca.

Recent, Fabrica de Pensule incearca sa se orienteze mai degraba spre posibilitatile de finantare din surse private - companii, donatori individuali care sunt dedicati sprijinirii culturii contemporane. Un astfel de parteneriat l-am realizat de curand cu Zeta Petroleum Romania.

MADE: Care sunt principalele mijloace de promovare utilizate?

Corina Bucea: In ultima perioada, ne-am bazat foarte mult pe comunicarea online, o mare parte din publicul Fabricii de Pensule fiind obisnuit cu mijloacele de comunicare online. Momentan lucram la rebranding-ul afiselor si pliantelor Fabricii de Pensule, pe care din ratiuni de eficientizare a informatiei si a bugetului le regandim intr-o formula mai minimalista si simpla. In aceeasi idee, lucram si la actualizarea site-ului, probabil principalul mijloc de comunicare in acest moment, alaturi de newsletterul saptamanal si comunicarea prin .

MADE: Am vazut ca sunteti activi si pe retele de socializare, cat de eficiente sunt acestea pentru strategia de comunicare a Fabricii de Pensule? Comunitatea activa in mediul online, pe grupul si pagina de Facebook se implica si in cadrul evenimentelor Fabricii?

Corina Bucea: Da, ne-am dat seama destul de repede ca retelele de socializare sunt un instrument perfect nu doar pentru a informa, dar si pentru a interactiona cu publicul nostru. Ne cunoastem in mare parte publicul si stim ca multi verifica pagina de Facebook inainte de orice altceva. Sunt desigur si multi sustinatori ai Fabricii care desi sunt departe (in special in Bucuresti) sunt la curent cu evenimentele noastre si se intereseaza constant de ceea ce facem.

MADE: Ne poti schita un scurt portret al celor care participa la evenimentele Fabricii?

Corina Bucea: E destul de dificil de facut un portret-robot al publicului Fabricii, pentru ca evenimentele sunt atat de diverse, incat si publicul e divers. Daca totusi ar fi sa facem o medie, vizitatorul fidel al Fabricii are cam 25 de ani, are pasiuni sau experienta directa in domenii creative, e deschis si curios, vrea sa interactioneze si socializeze, e interesat de tot ce misca in materie de creatie si inovatie in lume, nu ii este teama sa intrebe sau sa discute deschis despre arta, societate, etc. si experimenteaza constant.

MADE: Exista in cadrul Fabricii de Pensule o persoana responsabila cu partea de comunicare?

Corina Bucea: Da, eu ma ocup de comunicarea comuna pentru Fabrica de Pensule, cu participarea si consultanta unora dintre membrii Fabricii care se pricep la design, copywriting, PR, etc.

MADE: In contextul in care specialistii in comunicare din organizatiile culturale romanesti lipsesc sau sunt destul de putini, cat de importanta crezi ca e prezenta specialistilor in comunicare pentru functionarea acestor organizatii? Care consideri ca e statutul managementului cultural in Romania si cat de prezent este acesta in viata culturala clujeana?

Corina Bucea: Cred ca cei care lucram in domeniul cultural, sau domeniul non-profit in general, ne-am obisnuit (de nevoie, in mare parte) sa fim „omul bun la toate”, un soi de struto-camila care fiind manager cultural e de fapt si PR, si tehnician, si contabil de multe ori. Sigur, este totusi impresionant felul in care desi fiind nevoiti sa combine in acest fel multe specializari si abilitati diferite, mare parte din managerii culturali cu care lucrez eu de exemplu sunt incredibil de profesionisti, seriosi si stapani pe ceea ce fac. Totusi, e de apreciat atunci cand dau peste cineva care lucrand in domeniul cultural, e concentrat pe ceva specific ca si comunicarea culturala, de exemplu. Mai mult decat in orice alt domeniu, in cel cultural cred ca fiecare dintre noi trebuie sa fie si un pic de specialist in comunicare, fara de care evenimentele culturale nu ar prinde viata, de aceea cred ca avem mult de invatat de la cei specializati in acest domeniu.

Pe de alta parte, managementul cultural, la modul mai general, este un domeniu prea putin sprijinit in Romania – ma refer in primul rand la oportunitatile de invatare si formare in acest domeniu. Educatia academica pentru management cultural este aproape inexistenta, sau secundara oricum, iar putinele oportunitati de formare (in mare parte private) sunt ca painea calda, dar desigur nu destule pentru cati operatori culturali exista in Romania. Ceea ce e impresionant insa este nivelul totusi ridicat al profesionalismului cu care se lucreaza in sectorul independent, probabil datorita competitiei, motivatiei managerilor culturali si faptului ca ne bazam mult pe comunicare, impartasirea cunostintelor, si invatam mult unii de la ceilalti.

Ceea ce ma bucura este sa vad tot mai multi manageri culturali (si artisti, de altfel) implicati in comunitate, in miscari sociale, in dezbateri publice. Clujul e un exemplu in acest sens, mare parte din miscarile de activism care nu aveau neaparat o legatura explicita cu arta sau cultura implicand de fapt multi dintre cei care lucreaza in domeniul cultural. Cred ca acesta e un pas firesc de implicare civica, sociala, care demonstreaza ca de fapt cultura are implicatii, impact si asupra miscarilor sociale, vietii cotidiene, optiunilor politice, etc.

MADE: Ce proiecte aveti in plan pentru acest an?

Corina Bucea: Fabrica de Pensule planuieste acum o incheiere in forta a sezonului cultural, pana la o scurta calmare a evenimentelor pe parcursul verii. Ultimele expozitii, dar si alte evenimente conexe se vor intampla in 27 mai in cadrul Trei Schimburi la Fabrica de Pensule, iar pe 10 iunie vom tine deschisa Fabrica pentru Noaptea Alba a Galeriilor. Pe termen lung, unele dintre organizatiile din Fabrica de Pensule pregatesc festivalurile cu care publicul s-a obisnuit deja – Trans-Contact in vara si Temps d’Images in toamna, galeriile isi vor continua seriile de expozitii – dupa cele din iunie, in octombrie, iar organizatiile de teatru pregatesc noi productii de teatru si alte cateva reprezentatii ale celor care au fost lansate in ultimele luni.

Unul dintre programele comune pe care incercam sa il continuam, totodata, este programul de educatie culturala – ateliere pentru tineri si copii, de familiarizare cu diverse domenii artistice (pictura, fotografie, teatru, muzica, dans contemporan, etc.)

MADE: Multumim si asteptam noutati de la evenimentele voastre.